vineri, 17 februarie 2012

Satul în presă


Lipsa accesului la căile de transport, principala problemă a locuitorilor satului Câietu, raionul Cantemir

Locuitorii satului Câietu, raionul Cantemir, sunt nevoiţi să parcurgă o distanţă de câteva ori mai mare şi să achite o taxă dublă pentru a ajunge în centrul raional din cauza că drumul Dimitrova-Acui, care leagă satul de trasa principală, lipseşte. Satul Câietu din raionul Cantemir a făcut parte din raionul Comrat până la înfiinţarea autonomiei găgăuze. Din anul 1994, satul a trecut sub jurisdicţia raionului Cantemir, ca, mai apoi, în urma reformei administrativ-teritoriale, să aparţină judeţului Cahul.

În anul 2003, satul Câietu revine în administraţia raionului Cantemir ca rezultat al ultimei reforme administrative în urma căreia s-a trecut din nou la divizarea teritorială a Republicii Moldova în raioane. Primarul satului Câietu, Raisa Sinigur, afirmă că trecerea de la o apartenenţă administrativă a satului la alta a constituit principala cauză a actualei izolări a localităţii de centrul raional, deoarece administraţia raionului Comrat de atunci nu vedea necesitatea construirii unui drum ce ar permite accesul localnicilor la traseul principalăce duce spre Cantemir. Potrivit Raisei Sinigur, locuitorii satului Câietu circulau mai mult atunci la Comrat, pentru că anume în centrul raional sătenii îşi puteau rezolva problemele de sănătate sau puteau apela la ajutorul autorităţilor locale. Astfel, câietenii sunt nevoiţi aproape zilnic să parcurgă o distanţă de peste 80 de kilometri până la Cantemir prin Comrat, chiar dacă se află la o distanţă de doar 30 de kilometri de centrul raional.

Principalul impediment, în acest caz, îl constituie, aşa cum am menţionat mai sus, lipsa porţiunii de drum Dimitrova-Acui, care ar facilita accesul localnicilor la traseul principal ce duce spre Cantemir. Potrivit Raisei Sinigur, un proiect de construcţie a acestui drum a fost elaborat şi înaintat încă din anul 1997 autorităţilor centrale care, însă nu au întreprins încă nimic pentru a soluţiona această problemă. „Proiectul de construcţie a acestui drum a rămas prăfuit în birourile Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor, iar acum noi l-am găsit şi urmează să căutăm şi fonduri pentru a-l implementa. Deşi am înaintat mai multe proiecte câtorva organizaţii pentru a obţine finanţare, nu am încă un rezultat clar, deoarece este vorba despre resurse financiare substanţiale, iar fără susţinerea autorităţilor centrale realizarea acestui proiect este imposibilă”, a precizat Raisa Sinigur.

De asemenea, primarul satului Câietu afirmă că în urma evaluării costurilor implementării acestui proiect s-a obţinut suma de 6,5 milioane de lei, sumă care nu poate fi alocată de autorităţile raionale deoarece din Bugetul format pentru anul 2008, raionului Cantemir i-au fost alocate pentru construcţii capitale aproximativ 1 milion de lei. Astfel, localnicii sunt nevoiţi să parcurgă mai bine de 4 kilometri până în satul Acui, de unde cu transport de ocazie ajung până în centrul raional, deoarece aşa îi costă mai puţin drumul. „Este un dezastru ce se întâmplă pe timp de iarnă, când acest drum de ţară este impracticabil şi vezi cum bătrânei merg pe jos, deoarece cu autobuzul trebuie să meargă mai mult şi să achite mai scump, pentru a ajunge la Cantemir ca să consulte medicul de familie sau pentru a lua medicamentele compensate”, a mai spus Raisa Sinigur. Reprezentanţii Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor nu au fost de găsit până la momentul închiderii ediţiei, de aceea rezervăm dreptul la replică din partea dumnealor în una din ediţiile viitoare.

Care sunt problemele cu care vă confruntaţi în urma lipsei accesului la traseul principal care leagă satul Câietu de centrul raional?


Antonina Daghi, locuitoare a satului Câietu:

Dacă se întâmplă ceva mai grav şi trebuie să ajung urgent la Cantemir, pot să mor pe drum
    Ne este foarte greu şi chiar nu ştiu ce să mai zic. Centrul medical este acolo şi trebuie să parcurgi o distanţă dublă ca să ajungi la Cantemir, chiar dacă satul se află aproape. Eu mă gândesc, Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva mai grav şi trebuie să ajung urgent la Cantemir, pot să mor pe drum. Dacă nu ar fi aşa de aproape parcă nici nu te-ai gândi la asta, dar când te gândeşti că e la o azvârlitură de băţ şi nu poţi să ajungi la timp, începi să crezi că cei de la guvernare îşi bat joc de noi. Chiar nu au putut în toţi aceşti ani să construiască această bucată de drum. Pentru cei mai tineri poate că nu e încă o problemă atât de gravă, dar pentru cei în vârstă, care suntem şi majoritatea în sat, mersul pe jos pe timp de ploaie şi ninsoare îi aduce la spitalul din Cantemir şi mai bolnavi decât s-au pornit de acasă.


Larisa, educatoare la grădiniţa din satul Câietu:

Lipsa drumului constituie un obstacol în dialogul dintre localnici şi autorităţile raionale
   Eu sunt bolnavă şi trebuie să mă duc în fiecare luni pentru consultaţie şi tratament la Cantemir. Medicul de familie vine tocmai de la Leova, de aceea nu am posibilitatea să mă duc în altă zi. Autobuz în această zi în sat nu vine şi sunt nevoită să mă duc pe jos în satele vecine, unde pot găsi un mijloc de transport pentru a mă deplasa la Cantemir. Problema este cu mult mai gravă ca urmare a faptului că pentru a apela la autorităţile raionale după ajutor, de asemenea, trebuie să parcurgi acest drum şi dacă nu ai posibilitatea sau banii necesari, această problemă rămâne nesoluţionată. Deci, lipsa unei infrastructuri adecvate care ar facilita accesul sătenilor la trasa ce duce spre Cantemir constituie un obstacol şi în dialogul dintre localnici şi autorităţile locale.


Ion Creangă, locuitor al satului Dimitrova:

Achităm o taxă dublă pentru a ne deplasa la Cantemir
    Ca să avem acces la serviciile medicale trebuie să parcurgem tur-retur distanţa dintre sat şi capitală, chiar dacă satul nostru este la o distanţă de nici 30 de kilometri de Cantemir. Deşi există un proiect pentru construirea acestui drum, autorităţile raionale nu au bani şi degrabă nici n-o să aibă, iar noi suntem nevoiţi să plătim de două ori mai mult pentru deplasare. Eu sunt în vârstă şi decât să mă deplasez la raion pentru a obţine un anumit ajutor sau consultanţă în vederea rezolvării anumitor probleme din partea autorităţilor raionale mai bine stau acasă. Astfel, multe probleme pe care le-aş putea rezolva uşor ce ţin de documentaţie, rămân nesoluţionate.


    Gimnaziul din satul Câietu, raionul Cantemir, a fost renovat ca urmare a obţinerii unui proiect de finanţare. Deşi sălile mari şi spaţioase i-au bucurat mult pe elevi, copiii întâmpină încă multe dificultăţi, deoarece nu dispun de condiţii adecvate pentru a studia.

În cadrul gimnaziului din satul Câietu, raionul Cantemir, îşi fac studiile 184 de elevi, care, la momentul vizitei noastre, stăteau cuminţi în bănci. Copiii ne-au spus că sunt mulţumiţi de faptul că şcoala în care studiază are un aspect mai plăcut acum, însă au afirmat că îşi doresc foarte mult ca orele de educaţie tehnică să aibă loc într-o sală adecvată, iar sala de sport să fie reparată. Potrivit directoarei gimnaziului, Maria Mititelu, pentru a oferi copiilor condiţii mai bune de a studia este necesară reparaţia blocului adiţional şi a atelierului, ceea ce necesită resurse financiare importante. Maria Mititelu ne-a mai spus că intenţionează să obţină proiecte de finanţare pentru a repara cât mai curând sala de sport, blocul adiţional de studii şi atelierul, pentru ca elevii să beneficieze de condiţii cât mai bune pentru studii. „Ne bucurăm că a fost posibilă o renovare a sălilor de clasă, deoarece în condiţiile în care se învăţa până atunci era imposibil ca în sufletele copiilor să se nască dragostea pentru carte. Acum vom depune toate eforturile pentru ca ei să se simtă cât mai comod şi cât mai bine la lecţii. Instituţia noastră este una mică cu un număr relativ mic de elevi, însă copiii au capacităţi mari şi sunt dornici de cunoştinţe, de aceea ar fi păcat ca noi să nu le oferim nişte condiţii decente pentru studii”, ne-a relatat Maria Mititelul. Pentru viitor, Maria Mititelu a afirmat că preconizează sădirea unui parc în apropierea şcolii, precum şi organizarea mai multor activităţi artistice în ajunul sărbătorilor de Paşti. Potrivit primarului satului Câietu, Raisa Sinigur, chiar dacă gimnaziul se confruntă cu probleme stringente, pentru care se vor găsi mai devreme sau mai târziu soluţii, grădiniţa şi biblioteca satului se află într-o stare deplorabilă.

Pereţi crăpaţi plini de mucegai şi frigul pătrunzător, în pofida faptului că afară erau temperaturi destul de ridicate, ne-au întâmpinat în incinta grădiniţei din localitate. Educatoarele afirmă că principala cauză a stării în care se află clădirea este faptul că acoperişul nu a mai fost reparat de zeci de ani, iar pe timp de iarnă toţi pereţii sunt umezi şi apa curge de parcă te-ai afla afară. Educatoarea Larisa Daghi a declarat că, deşi a fost formată o grupă de 25 de copii, capacitatea grădiniţei este cu mult mai mare, însă, din cauza condiţiilor deplorabile, sunt primiţi foarte puţini copii. “Chiar dacă edificiul este destul de spaţios, grădiniţa se află la primul etaj în câteva săli, deoarece celelalte camere nu pot fi folosite din cauza acoperişului. Vin părinţii şi ne roagă să primim copiii aici, însă noi nu putem, pentru că suntem puţini angajaţi şi nici spaţiu nu avem unde să-i ţinem pe toţi. Eu aş fi de acord să-i primesc pe toţi, însă nu avem unde. Oricum sunt oameni care îşi mai amintesc de noi. Astfel, săptămâna aceasta au fost vizitaţi de mai multe doamne creştin-democrate, în frunte cu Monica Babuc şi Adriana Chiriac, care au donat copiilor materiale didactice şi jucării”, a precizat Larisa Daghi.

Nici biblioteca nu arată mai bine. Sala mică era plină cu manuale, cărţi şi ziare pe care, conform, afirmaţiilor bibliotecarei Eugenia Creangă, copiii sunt nevoiţi să le citească în picioare sau pe rând la masă, deoarece scaune sunt foarte puţine şi doar o singură masă mică. „Lor nu le pasă că nu sunt scaune, oricum vin să citească. Am obţinut un proiect de finanţare şi am cumpărat 500 de cărţi pentru copii, iar acum vin mai mulţi copii la bibliotecă, deoarece până acum multe manuale necesare studiilor gimnaziale lipseau”, ne-a relatat Eugenia Creangă.
Totodată, primarul satului Câietu afirmă că deşi sălile gimnaziului arată cu mult mai bine, ca rezultat al reparaţiei, copiii dornici de carte din Câietu se confruntă cu mari obstacole în dorinţa de a studia. „Copiii sunt dornici de cunoştinţe şi se implică foarte activ în diverse activităţi extraşcolare, însă fără a beneficia de condiţii bune în grădiniţă, la bibliotecă sau la gimnaziu, aceste cunoştinţe vor fi dificil de acumulat şi ei vor pierde dorinţa de a studia mai departe”, a conchis Raisa Sinigur.

Sursa: FLUX.
Continuare »

marți, 14 februarie 2012

Aspect din prezent




Precum am menţionat şi în alt articol depre gospodari,sătenii noştri sint adevraţi lupatători al bunăstării, şi principiului comun! Străduitori, ei îşi lucreză cu sfinţenie pămîntul,una din ocupaţiile baştinaşilor.Pămîntul arabil,viile de struguri,livezile de piersici, mere etc,au fost şi servesc enorm, neobositului ţăran.Unii aleg să meargă peste hotare la muncă,în căutare de mai bine,alţii rămîn în localitate, muncind cu sîrguinţă alături de odoarele lor! Satul dă roade,atît pe plan material,cît şi spiritual, educaţional ş.m.d. Comform arhivelor,satul datează încă de pe timpul Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare.Deci bătrînul “cătun”este martor de secole,este şi a făcut parte din istoria noastră.Bătrînii, sau mai cu seamă buneii noştri,ne mai povstesc şi azi legendele,mici istorioare despre aceste locuri minunate.

Aflat în margine cu Găgăuzia, această vatră a fost invadată, dar şi udată cu sînge,de mulţi oşteni ai patriei,în lupte cu cotropitorii, astfel exista şi o serie de legende cu, şi despre ei! Cîietu şi Dimitrova au fost,sînt şi vor fi,cuibul drgostei de patrie, pentru mulţi dintre noi,pentru-ca aici am spus primul cuvînt,aici am făcut primul pas,aici am copilărit,noi cei care azi facem parte din acest “stat”sau plecaţi în lumea mare! Gimnaziul actual al satului, sau şcolile vechi de pe timpuri, au pus bază generaţiilor care au pornit din acest colţ de rai. Împrăştiaţi în întreaga lume, acest unghi, a ştiut întodeauna să împutrnicească multe talente, în diverse domenii,contribuind astfel la dezvolarea societăţii! Aici este ţara mea, aici este satul meu; noi sîntem obligaţi în mod conştient, să luptăm,să reînviem (daca este nevoie) să ne apărăm aceaste „icoane” satul, tradiţia,Patria! Dar nu în ultimul rînd...Să ne întoarcem acasă!!!

Continuare »