Aspect din prezent

Precum am menţionat şi în alt articol depre gospodari,sătenii noştri sint adevraţi lupatători al bunăstării, şi principiului comun! Străduitori, ei îşi lucreză cu sfinţenie pămîntul,una din ocupaţiile baştinaşilor.Pămîntul arabil,viile de struguri,livezile de piersici, mere etc,au fost şi servesc enorm, neobositului ţăran.Unii aleg să meargă peste hotare la muncă,în căutare de mai bine,alţii rămîn în localitate, muncind cu sîrguinţă alături de odoarele lor! Satul dă roade,atît pe plan material,cît şi spiritual, educaţional ş.m.d. Comform arhivelor,satul datează încă de pe timpul Sfîntului Voievod Ştefan cel Mare.Deci bătrînul “cătun”este martor de secole,este şi a făcut parte din istoria noastră.Bătrînii, sau mai cu seamă buneii noştri,ne mai povstesc şi azi legendele,mici istorioare despre aceste locuri minunate.

Aflat în margine cu Găgăuzia, această vatră a fost invadată, dar şi udată cu sînge,de mulţi oşteni ai patriei,în lupte cu cotropitorii, astfel exista şi o serie de legende cu, şi despre ei! Cîietu şi Dimitrova au fost,sînt şi vor fi,cuibul drgostei de patrie, pentru mulţi dintre noi,pentru-ca aici am spus primul cuvînt,aici am făcut primul pas,aici am copilărit,noi cei care azi facem parte din acest “stat”sau plecaţi în lumea mare! Gimnaziul actual al satului, sau şcolile vechi de pe timpuri, au pus bază generaţiilor care au pornit din acest colţ de rai. Împrăştiaţi în întreaga lume, acest unghi, a ştiut întodeauna să împutrnicească multe talente, în diverse domenii,contribuind astfel la dezvolarea societăţii! Aici este ţara mea, aici este satul meu; noi sîntem obligaţi în mod conştient, să luptăm,să reînviem (daca este nevoie) să ne apărăm aceaste „icoane” satul, tradiţia,Patria! Dar nu în ultimul rînd...Să ne întoarcem acasă!!!